2 octombrie 2017.
Dimineata m-au trezit masinile si soarele ce rasarise prin ceata deasa in fata geamului camerei mele. Rutina matinala… cu un dus fierbinte, prelungit. Dupa cateva discutii la receptie si tentativa de a colabora cu patronii pensiunii, am plecat in oras ca sa vad ce pot aranja. Sortii nu au fost de partea mea. Am fost programat in saptamana “Scoala Altfel (28.10 – 3.11) Minunat. Doar ca nu-mi ajung fondurile pentru o cazare atat de lunga, in consecinta voi fi nevoit sa revin sau sa abandonez definitiv ideea de a vorbi in Falticeni. Cei de la presa nu au dat nici un semn, alte solutii si alt timp disponibil nu-i.
Din nefericire nici Adi, colegul meu care ma ajuta sa aranjeze cazarea, nu mai poate participa activ la aceasta corvoada. Singur e complicat. Nu e timp fizic. Trebuie rupt ori din odihna, ori din interactiunea cu oamenii, ori din scrisul jurnalelor etc. Doreste cineva sa fie voluntar? Nu e greu…
Dupa tentativele de a rezolva ceva prin oras am trecut prin piata. Piata aproape ca pe vremuri. Legume si fructe autohtone in mare parte. Am luat cate ceva de mancare si am fost placut surprins sa constat ca sunt toate foarte gustoase.
Dupa amiaza am lasat totul la o parte si m-am odihnit.
Acum, seara scriu jurnale fara prea mult chef, ceea ce se simte si cred si vede…
Urmeaza sa ma culc… Maine parasesc Falticeniul in caz ca nu se schimba nimic.
Voi incepe o tura prin manastiri…
