6 septembrie 2015.
Am ajuns noaptea si mare lucru nu am vazut, dar simteam aerul curat si inmiresmat de padure… Dupa ce am mancat si am dus bagajele, am coborat si m-am intins pe pamant! Era atat de bine…Racoare, liniste si totul emana o lumina nevazuta.
A doua zi dimineata cum m-am trezit am urcat repede in foisorul/terasa mansardei sa vad ce se vede…Minunat. Apoi m-am incaltat repede si am iesit afara cu bucuria si graba unui copil ce abia astepta sa iasa la joaca. Toata ziua m-am plimbat si am facut poze…Ochii si sufletul nu se mai saturau…
Ziua a trecut parca ca o clipita… Spre seara s-a racorit, am mers si am mancat si nu ma dadeam dus din curtea manastirii….
Spre seara am avut sansa si onoarea de a-l cunoaste pe Domnul Doru, drectorul muzeului de istorie din Tecuci si pe Maica Stareta. M-a recunoscut, vazandu-ma in pozele din ziarul local si a venit sa ma salute. Am inceput o discutie interesanta, la care, in scurt timp s-a alaturat si Maica Stareta. A fost o seara placuta.
Multumesc mult gazdelor de aici! Au fost oameni minunati!
