Ziua 1, Etapa 1. Prima zi prin România cu Pasul!

Click pentru a vedea toate pozele zileiBine te-am gasit, Românie!

28 iunie 2012.

Prima zi de drum a fost una plina de soare, caldura si adaptare „din mers” la noile circumstante.

Copacii fructiferi strajuiesc drumurile, din interiorul localitatilor, masinile curg ca apa involburata si rapida a unui torent, soarele incalzeste si daruieste viata…

In aceasta minunata zi m-am intalnit cu o tara plina de holde bogate de mai toate cerealele, porumb, floarea soarelui, rapita etc si ma intrebam retoric : ” oare de ce importam atatea tone cand noi eram granarul europei ? „.

Am intalnit peisaje de campie , cu lacuri si pescari, cu pescarusi si coline blande care se straduiau sa ascunda prin iarba si stuf GUNOAIELE acestui popor „civilizat”. Parasirea si dezafectarea, distrugerea si hotia traditionale, toate, isi faceau simtita prezenta in peisajul latifundiar… Canale de irigatii distruse, statii de pompare goale, depozite dezafectate si drumuri parasite… Avem o tara atat de frumoasa… Pacat ca este locuita de un asemenea popor care nu vrea si nu este lasat sa se trezeasca la bun simt!

Echipamentul improvizat din surplusuri militare si-a facut si el simtita prezenta nu numai prin greutate, dar mai mult prin incomoditatea de care a dat dovada. Sunt de facut imbunatatiri si ajustari, dar ne descurcam. 🙂

Caldura, greutatea echipamentului, marsul fortat prin holdele campului si putina apa de rezerva m-au ajutat sa pierd aproape 3 kg intr-o singura zi. 🙂 Nu ne facem griji , recuperam 🙂

Mancarea de campanie compusa din grau incoltit, secara incoltita, curmale, seminte, polen si nuci se pare ca si-a facut treaba de minune. Au fost o adevarata bomba calorica. Bautura compusa din kefir de apa, lapte si kombucha, a contribuit si ea la bunul mers al pasilor! DAR APA INSEAMNA VIATA! Apa mi-a lipsit cel mai mult…Au fost momente in care ma simteam precum acel rege britanic ce zicea „dau regatul meu pentru un cal!” 🙂 Eu nu aveam ce sa dau, dar de aveam un regat il dadeam pentru o galeata cu apa :)))

Tehnologia de la purtator a fost partial demna de laude. A mers, s-a mai blocat, a mai crapat, asa cum suntem obisnuiti cu orice lucru facut in spirit mercantil: „sa tina pana iesi cu ea din magazin!” :)) Per total a fost ok, m-a si ajutat mult, dar m-a si obosit mult! 🙂

Cainii vagabonzi au semnat si ei condica in diverse puncte „stabilite cu precizie” din mijlocul campului sau din interiorul comunelor!

Pe traseul de 23 km in total, am intalnit si doi oameni care s-au oprit din drumul lor pentru a se interesa de actiunea mea si pentru a-mi ura drum bun. Le multumesc!

Seara pe la orele 12 noaptea, ca sa-l citez si parafrazez pe Caragiale, am ajuns la popasul Pasarea. Aici am reusit sa iau o camera modesta, mica, dar plina de praf, cu doar 50 ron. 🙂 Se putea mai bine in aer liber, dar acolo nu beneficiam de dus. In asamblu a fost ok si aici …:)

S-a sfarsit o zi minunata si a inceput o alta la fel de insorita !

Drum Bun in Calatoria Vietii!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*