Zilele 37-60, Etapa 1. Popas la Constanța

3-26 august 2012.

Trei saptamani la Tomis!

Initial mi-am dorit sa petrec maxim o saptamana aici. Erau toate conditiile si aveam ocazia sa mai petrec timp cu rudele mele. Dar ca intotdeauna, socoteala de acasa nu se potriveste cu cea din targ.  Asa ca… 7 zile sau facut trei saptamani.

Am profitat de sansa de a fi pe malul marii si de a avea o cazare gratuita si cu tot ce aveam nevoie. M-am odihnit, relaxat si am folosit tmpul sa meditez si sa comunic. Au fost si momente neplacute, dar si momente minunate. Pana la urma nu am resusit safac baie in mare , dar am poposit decateva ori pe malul ei si am ascultat soaptele valurilor.

Incercand sa fac un bine, am vrut sa merg la Galati, anticipat si sa particip la o conferinta a Revistei Cosmos. In acea dimineata in care urma sa ma urc in microbuz, am ramas fara telefon. Nu stiu cum. Nici taximetrist, nici oamenii din jur, nimeni nu vazuse si nu stia nimic. Nu puteam sa plecfara telefon la mine si mai ales fara singura sansa de a comunica cu gazdele conferintei la care eram invitat sa particip. A urmat o perioada de tatonari, de cautari si de dezamagiri. Cumva, cu ajutorul parintilor, matusii mele si a unui prieten din Mangalia, am reusit sa cumpar un alt telefon si sa-mi fac un abonament nou, deoarece cel vechi era primit cadou/sponsorizare de la o fundatie.

Pentru ca obtinerea unui nou SmartPhone Android, a durat mai bine de zece zile, am hotarat sa particip la conferinta Revistei Cosmos de la Constanta. Zis si facut. Am mers la conferinta si am asistat cum organizatorii au uitat de mine si au umplut tot timpul, ba l-au si depasit! Am auzit lucruri faine, dar cunoscute mie. Am plecat un pic dezamagit, dar cu o lectie invatata.

Tot aici am facut rost din nou de kefir de apa si de lapte. Am  tinut o cura de dezintoxicare si m-am pregatit din nou de drum.

Zilele au trecut pe nesimtite. Matusa mea si cu varul meu au fost de o intelegere si bunavointa iesite din comun si m-au ajutat sa stau la ei pana in …panzele albe…

Pentru ca nu m-ai aveam rabdare si nici nu mai era cazul sa raman, am plecat catre Navodari fara telefon si gps, fara programul de trakking care imi deseneaza traseul pe harta.

 

Fotografii din Constanta