26-28 septembrie 2017.
In Suceava, marti dimineata a inceput traficul rutier, si geamul nostru fiind catre strada, ne-am trezit. M-am varat in dus si am lasat apa calda sa compenseze lipsa de energie si de chef a ficapului meu.
De indata ce ritualul matinal a fost gata, am inceput sa ne gandim si consfatuim cum si ce sa facem. Ne-am pus si am trimis emailuri la primarie, colegii si facultati, hoteluri, etc. Din toata aceasta suita de emailuri am primit doar doua raspunsuri si un singur ajutor de la Monitorul de Suceava. Cei de la Monitorul au fost foarte de treaba si ne-au facilitat cazarea la Parohia Sfanta Vineri. Tot ei au publicat si un articol despre noi. Multumim!
Pentru ca deja platisem camera la hotel, am mai ramas o noapte. In acea prima dupa amiaza am fost sa vedem noul loc de cazare si am programat o intalnire la o clinica de terapie si infrumusetare.
Seara si noaptea ne-au prins iar pe drumuri. O plimbare de 8-9 km pentru intretinere si recreere. Ficapul meu tot nu vroia sa porneasca si mergeam pe avarie. Neplacut. Ce te faci in aceasta situatie dureroasa, jenanta si conflictuala? Promovezi sanatatea si tu ai probleme de sanatate? Mda…
Am picat din nou. Patul m-a “inghitit” din nou si nu mi-a dat drumul decat inainte de rasaritul soarelui. Si asa am petrecut si ziua 34.
Am dormit un pic mai bine. Miercuri, ne-am trezit am prelucrat si incarcat pozele, am strans si am plecat catre Sfanta Vineri.
Ne-am cazat si am purces la clinica Endermo. Aici am fost primiti cu zambete si caldura. Am petrecut cateva ore cu discutii si am stabilit si o prelegere pentru vineri, 29. septembrie, la orele 17.30. Vrem sa povestim despre Influenta Emotiilor si Nutritiei asupra Sanatatii. Nu de alta, dar stim deja nu numai din carti ci si din experienta personala cum vine si merge treaba asta.
Ne-am intors de la clinica, am prins masa de seara, am mancat si apoi am iesit la o plimbare. Seara ne-am adunat la chilie si ne-am pus la odihna. A trecut inca o zi in Suceava. Ziua 35.
Ziua 36-a, joi, 28.09, a inceput de dimineata. Ne-am trezit si am aflat ca Emilian va fi nevoit sa abandoneze expeditia din cauza unor probleme familiale – profesionale. De aici ne-am tot consfatuit, gandit si am inceput sa revizuiesc echipamentul. O parte din echipament o voi trimite acasa prin bunavointa lui Emilian. Pe de alta parte, am inceput sa-mi caut echipament pentru vremea rece. Cred ca in doua saptamani voi fi acasa, dar deja au aparut seri si zile racoroase, chiar reci bine. Am facut din nou un salt de la 20 – 26~28 grade ziua, la sub 10 grade noaptea. Aici e momentul instalarii asteniei de toamna. Ei stiu si manipuleaza vremea si vremurile…
Corpul nu stie ce data e. Trupul reactioneaza la parametrii atmosferici/meteorologici: presiune, temperatura, concentratie de oxigen, CO2, cantitatea de lumina, intensitatea luminoasa, diferentele de temperatura intre zi si noapte.
La pranz am coborat sa mancam, am fost din nou rasfatati cu mujdei, salata, cartofiori la tava si mamaliguta. Buna mancarea, dar nu buna pentru astenie.
Dupa masa a urmat o analiza si apoi un somn. Seara o plimbare, si gata si ziua 36.
